Iertările

M-am gandit sa scriu despre iertare, mai bine spus despre iertarea in dragoste. Suntem deja in post, o perioada in care ar trebui sa reflectam mai mult si sa ne acordam mai multa intelgere si iertare unul altuia, dar oare este atat de simplu? 

Iertam in functie de cine si cum ti-a gresit. Avem tendinta sa-i iertam repetat pe cei care ne gresesc repetat, atunci cand ii iubim.

Pe un iubit il iertam in functie de cat de mult il iubim si in functie de durerea provocata. Cu cat durerea provocata va fi mai acuta cu atat devenim mai dependente de iubirea lui si cu atat il iertam mai mult si mai repede. Nu ma mir niciodata cand aud ca el a inselat-o pe ea si ea inca il iubeste, l-a iertat si este din nou cu el. Iubirea ca si durerea creaza dependenta. Il iubesti, te inseala, suferi si apoi vine si te vindeca cu cateva cuvinte frumoase si cateva saruturi, tie iti mai trece din durere, speranta ca veti fi din nou impreuna renaste… Si uite asa se creaza dependenta.

La 18  ani, iubirea este experiment, romantism mult mai mult decat sex, traire sublima, descoperire…
La 40, iubirea se mai si negociaza. La 40, ierti mai usor. Mai ales daca stii ca ai gresit  intr-un fel sau altul crezand ca ce-i al tau… al tau ramane.
La 18 nu exista negociere. Si nici iertare prea multa.

Adevarul e ca, de foarte multe ori, nu este nimeni vinovat. Iubirea se mai si sfarseste. Iubirea asa cum o stiai poate nu a mai putut supravietui pentru ca sunt atat de multe lucruri care pot ucide o iubire. Si cea mai adanca iubire are crizele ei, si cei mai fideli parteneri trec prin incercari. Totul ti se pare frumos si calm si linistit pana intro zi cand realizezi ca inima ti-a tresarit aproape invonluntar la surasul cuiva. Te poti abtine, controla, blestema… Dar nu toata lumea are puterea de a analiza si depasi situatia.

Iubirea se mai si sfarseste .
La 18, esti tentat sa crezi ca iubirea este eterna.
La 40, realizezi ca si eternul are garantie si termen de expirare.
Daca la 18, ti se pare ca e usor sa pastrezi iubirea, la 40, trebuie sa te straduiesti.
La 40, la amalgamul de nebunie, dependenta si iertare care este iubirea se adauga si cateva grame de compromis.
Pentru ca fiecare isi cauta coltul lui de rai. Si, ca sa fiu cinica as spune ca unii merg in raiul dintre genunchii altei partenere prin linie directa iar altii o iau mai pe ocolite. Pentru ca, pana la urma urmei, despre aceasta este vorba. Ne putem invarti in jurul subiectului ca pisica in jurul cozii dar noi toate stim ca ierti, ierti, ierti pana cand intervine relatia sexuala dintre partenerul tau si altcineva. Atunci a ierta este o arta. Este un atribut al marilor suflete sau… nu. Nu stiu insa daca multa lume isi vede iubirea dincolo de patul conjugal. Ceva de genul “Il iubesc prea mult si fericirea lui conteaza mai mult decat fericirea mea” …,

Iubirea creaza dependenta, poti sa te amagesti si sa spui ca nu, dar daca stai bine si te gandesti, vrei sa fii langa acea persoana, vrei s-o simti, s-o atingi… Chiar daca sunteti impreuna cu altii o suta in aceeasi incapere, simpla prezenta face minuni in sufletul tau. Si este normal sa fie asa. Iubirea este formata din dependenta, nebunie si iertare. Procentajul e in functie de fiecare si indraznesc sa spun ca foarte putini in lumea aceasta au gasit balanta perfecta…
Noi, cei de rand, luam iubirea asa cum vine, fara s-o analizam si fara s-o trecem prin ciururile filozofiei. Ne luam zilnic doza de nebunie, dependenta si iertare si traim linistiti.

Sunt iubiri care-ti seaca sufletul si-ti sfarsesc ultimul gram de incredere pa care il aveai in tine insati. Sunt iubiri care-ti sug sangele fara mila,care te lasa mai mult mort decat viu in mijlocul drumului. Sunt iubiri care te trimit in spital pentru “incercare de sinucidere”. Iubiri care iti jura pe cer si stele ca a doua zi sa te tradeze cu luna.

Poate ai sa fii destul de norocoasa sa nu intalnesti astfel de iubiri, dar aminteste-ti reversul acestor iubiri .
Cel care pe tine te-a facut sa gandesti suicidal poate face fericita alta femeie. Sau cel pentru care tu suferi cu lacrimi grele a fost “aruncat” de alta.

Rar exista iubire fara durere si foarte rar te indragostesti, se indragosteste, va casatoriti, faceti copii si traiti fericiti pana la adanci batranete. Concluzia: in iubire, este nevoie de iertare si, uneori, chiar de o doza de compromis.

(sursa: mostwantedblog.org)

5 Comments


  1. // Reply

    Dimpotriva…eu cred ca atunci cand il iubim CU ADEVARAT…nu-l putem ierta.Pur si simplu,iubirea adevarata nu poate face compromisuri.Chiar daca am vrea sa-l iertam,nu se mai poate.Dar…eh…iubirea nu e asa simpla…..


  2. // Reply

    Da, Ioanam, stii cum se spune: teoria, ca teoria, dar practica ne omoara. Eu am spus ce ar fi bine sa facem…. insa stiu ce spui….. pentru ca si eu simt la fel, ca nu pot ierta daca iubesc cu adevarat, desi stiu ca orice om merita a doua sansa. Dar sunt convinsa ca si in situatia in care l-as ierta, niciodata, dar niciodata, nu ar mai fi la fel ca inainte.


  3. // Reply

    Lumi, am constatat si eu ca tradarile lumii asteia se invart in jurul a doua mari motive : banii si sexul.
    Eu cred in iertare.
    Iertarea ne elibereaza in primul rand pe noi.
    Iertarea inseamna parcurgerea unor pasi, depasirea resentimentelor si a neintelegerilor. Acceptarea faptului ca celalalt este asa cum este si nu cum ni l-am imaginat noi. E un proces lent si de durata. Presupune niste reasezari interioare.
    Si spun toate acestea pentru ca la randu-mi am fost in situatia de a ierta. inclusiv pe mine si aici a fost cel mai greu – nu stiu de ce.
    Exista o poveste frumoasa numita Cutia cu Piersici. Nu stiu daca o stii, eu iti pun un link unde am gasit-o.
    🙂
    http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/09/02/cutia-cu-piersici/


  4. // Reply

    Am citit pilda, draga Lotus…. si da, e mult mai usor sa uram decat sa iertam. Cred ca a ierta e cea mai mare provocare ce ne-a fost lasata in viata aceasta…. si mai cred ca pe noi ne iertam cel mai greu pt. ca ne e greu sa ne recunoatem slabiciunile sau poate faptul ca noi suntem cei care am gresit.


  5. // Reply

    Cred ca depinde de fiecare in parte… De cum este construit fiecare….Eu iert pt ca mi-e bine atunci cand o fac. Nu stiu cat percepe lucrul asta, cel pe care il iert…Cert este ca o fac in primul rand pt sufletul meu(suna egoist ,nu?) Eu nu cunosc sentimentul de ura..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *