Îmi place s-o iau de la capăt. Nu-mi place să mă obişnuiesc cu oamenii care nu-mi surâd, alături de care nu pot să împletesc o poveste cu happy-end.
Nu-mi plac lucrurile către care mă îndrept cu paşi leneşi, timizi, chiar dacă începuturile sunt cele mai vesele clipe dintr-o viaţă, umbrite doar de sfârşituri care se prelungesc, nevăzute, în frumuseţea proaspătă de după punctul iniţial.
De fiecare dată când o iau de la capăt, îmi propun să nu mă uit înapoi decât pentru a învăţa, încercând să-mi alung din minte şi din suflet orice sentiment de remuşcare, dor sau regret.
Îmi propun, conştiincioasă, să închid ochii şi să-mi astup urechile în eventualitatea în care trecutul îşi va face loc în sufletul meu sub formă nu de dorinţă, ci de dor indescifrabil, iraţional, şi să sorb cu nesaţ din cupa prezentului, singurul care contează, până la urmă.
It’s a perfect day, îmi spun. Şi mă străduiesc să-mi fac cele mai luminoase planuri, să mă las copleşită doar de cele mai îndrăzneţe gânduri, să le spun verde-n faţa prietenilor care m-au rănit, să şterg toate pozele care îmi aduc aminte de vremuri dureros de frumoase, să-mi triez telefoanele cărora le răspund şi să mă înconjor de sinceritate, o sinceritate desuetă, prea puţin veridică, dar cât se poate de reală.
Acum însă, îmi propun doar să fiu eu însămi. Să accept că nu pot fi altcineva, că voi continua, probabil, să cred în aceleaşi lucruri, să iubesc aceeaşi oameni, să mă arunc orbeşte în aceleaşi pasiuni şi să-i dau uitării pe cei care încearcă să mă facă să mă simt mai puţin eu… şi mai mult ei.
Permalink //
Draga Luminita,de cate ori nu mi-am propus sa traiesc in prezent(asa cum este)!De cate ori nu am spus “GATA !” De cate ori nu am renuntat la amintiri , la sentimente?!! Si cat a tinut? Trebuie sa recunosc faptul ca-mi place teribil de mult sa am sentimente…Cand privim in urma , ar trebui sa invatam….dar facem aceleasi greseli de fiecare data….Motivul?! …avem sentimente!!!! Te imbratisez cu mare drag!!
Permalink //
Mylady, sunt oameni care nu pot trai fara sa iubeasca, fara sentimente…. chiar ma intreba cineva zilele trecute de ce atata zbatere in numele iubirii…. si i-am raspuns ca nu pot trai fara sa iubesc… ziua in care nu voi mai iubi va fi ziua in care voi muri…. si pana la urma, cred ca e minunat sa poti iubi si sa ai sentimente…. Te imbratisez si eu, mereu cu mare drag si iti multumesc ca ma citesti….
Permalink //
Îmi place tare, tare postarea asta, pentru că mă regăsesc pe de-a-ntregul printre cuvinte. Se potriveşte cu melodia asta, ce şopteşte o poveste amăruie: http://youtu.be/D3tD9EPOEik Mă bucur că ne-am cunoscut!
Permalink //
Frumoasa melodie, multumesc Raluca!
Si eu ma bucur ca te-am cunoscut!!! 🙂